Magia vindecarii Reguli de urmat cititorule

Consumaţi mai mult mâncăruri albe“

Incredibilele sale tratamente naturiste au vindecat boli incurabile, Baba Vanga dându-le tuturor sfaturi importante şi în ceea ce priveşte o alimentaţie sănătoasă: „Nu lăsaţi copiii fără mâncare lichidă”, „Secara are o deosebită importanţă pentru alimentaţia de azi”, „Consumaţi mai mult mâncăruri albe”, „Beţi mai des ceai din fructe de pădure”, „Puteţi lua ca dezinfectant, înainte de masă, 20-30 g ţuică”.

„Să ne străduim să fim buni“

Chiar dacă nu vorbea prea des despre acest lucru, se pare că Baba Vanga era o persoană foarte credincioasă şi de o rară bunătate. Se spune că nu ieşea la culesul plantelor de leac decât dacă se considera curată sufleteşte şi trupeşte, ea însăşi afirmând că „plantele medicinale şi îngrijirea sănătăţii nu aduc niciun folos dacă nu întreţinem o exemplară curăţenie sufletească, dacă nu ne străduim să fim buni, să-l înţelegem şi să-l iubim pe fiecare semen al nostru!”.

Retete care te vindeca sigur cititorule

ALOPECIE ( cadere temporara a parului in urma unei boli infectioase sau de piele)

a) peste părul bine spălat in prealabil se toarnă apa în care s-a fiert Iederă (Hedera helix)

b) se spală bine părul cu humă apoi, timp de o lună, zonele afectate se masează cu felii de lămîie coapte puţin la foc.

ALOPECIE (la copii)

Se iau trei rădăcini, de mărimea unei măsline, de Măcriş iepuresc (Oxalis acetosella), se dau printr-o razatoare fină, se toarnă peste ele 100 g spirt curat sau rachiu tare de strugure. Se lasă la macerat o zi şi o noapte după care, cu o cîrpă curată, din bumbac, înmuiată în lichid, se freacă (frecţionează) locurile afectate.

ALOPECIE (în forma de cerc, la copii)

a) se fierbe, timp de 10-15 minute, planta Scînteiuţă (Anagallis arvensis) în rachiu de strugure.

b) se înmoaie apoi în acest lichid o ţesătură din bumbac şi se freacă (frecţionează) zonele afectate, de cîteva ori pe zi.

Se procedează astfel timp de o săptămană, după care se fierb rădăcini de Macriş iepuresc (Oxalis acetosella) cu care se va spăla capul timp de trei seri la rînd

AMENOREE (absenta menstruatiei din motive fiziologice sau patologice)

se fierb foile de la 2 kg de ceapă uscată în trei litri de apă, pînă ce lichidul capătă o culoare roşu-închis. Se bea din această soluţie cîte o ceaşcă de cafea, dimineaţa sau seara, pe stomacul gol.

AMIGDALITĂ

a) se culege, de preferinţă la mijlocul lunii martie, atunci cînd calităţile sale curative sunt maxime, planta de apă Buberic (Scrophularia nodpsa). Se pisează cît mai bine, apoi se amestecă cu untură. Se ia o bucată de pînză de bumbac curată, se unge cu amestecul de mai sus şi se înfăşoară pe qît.

b) se pisează fin rădăcini uscate de Spanz (Helleborus oderus). Se face o cocă din făină şi apă, se întinde sub formă de panglică - de lungime şi lăţime în funcţie de necesităţi — în aşa fel încît să poată înveli gatul bolnavului. Se presară pe această panglică pulberea de spanz şi se înfăşoară cu ea gatul bolnavului. Deasupra se aplică o panză curată. La copiii mici compresa nu se va ţine mai mult de o jumătate de oră ; la copiii mai mari compresa se ţine două, trei ore, repetandu-se 2-3 zile, pînă la dispariţia inflamaţiei. In cazul adulţilor compresa se ţine o noapte întreagă.

ANCHILOZĂ

se fac băi cu apă în care s-au fiert rădăcini de Ciclamen de Neapole (Cyclamen Neapolitanum).

ANEXITĂ

a) se fierbe fin de pădure într-o cantitate mai mare de apă, se toarnă într-un vas potrivit, iar bolnava se aşează deasupra aburilor. Procedura se repetă zilnic, pînă la dispariţia inflamaţiei.

b) se fierbe în apă planta Mătură neagră (Kochia prostrata), se toarnă o cantitate de ulei de măsline, după care bolnava se aşează deasupra aburilor

c) se toarnă peste lînâ nespălată de oaie apă clocotită, iar bolnava se aşează deasupra aburilor

d) se pune la fiert o varză crudă. După ce a fiert se pune într-un vas potrivit, se toarnă peste ea lapte fiert, iar bolnava se va aşeza deasupra aburilor.

ANGHINA (inflamatie a faringelui si amigdalelor)

O dată sau de două ori pe zi se va face gargară cu un pahar cu apă, în care s-a dizolvat o picătură de clorid de amoniu.

ANOREXIE

Se adună tot felul de fructe acre şi necoapte. Se fierb îndelung într-un vas mare. După ce apa s-a răcorit se toarnă într-un vas potrivit (fără a se strecura), în care copilul va sta scufundat pînă la gît, timp de o jumătate de oră. După ce este scos din baie se va unge cu untură de porc amestecată cu rachiu de struguri şi dus la culcare.

ARSURI (vechi)

Se bat şase gălbenuşuri de ouă proaspete împreună cu şase linguriţe de unt proaspăt, topit, pînă ce amestecul se transformă într-o pastă omogenă (ca maioneza). Se înmoaie în acest preparat o bandă de tifon, cu care se înfăşoară membrele arse. Procedura se repetă de cateva ori.

ARTRITĂ

Se iau douăzeci de rădăcini de Ciclamen sălbatic (Cyclamen coum) şi se fierb în zece litri de apă. Din această apă se pun într-un vas separat 1-2 litri. Cu apa rămasă, după ce se răceşte şi fără a se strecura, se fac băi dimineaţa şi seara — mai întîi mainile, apoi picioarele, timp de o jumătate de oră. După aceasta se toarnă pe cap, de trei ori, apa care a fost separată. Procedura se repetă pînă la calmarea durerilor. Aceeaşi apă se poate folosi de cîteva ori, după ce în prealabil a fost reîncălzită.

ARTROZĂ

Se taie o ceapă uscată pe lungime. In mijlocul celor două bucăţi rezultate se toarnă cîte o picătură de gudron, după care cele două jumătăţi se aplică pe locul bolnav.

ASTM (preventiv)

Se vor evita băuturile reci, în special atunci cand omul este obosit

ASTM

a) se amestecă 200 g miere cu ulei de măsline şi rachiu de struguri. Se bea din acest amestec cîte un păhărel, de trei ori pe zi.

b) se opăresc cu apă fiartă patruzeci căpăţani de arpagic, pînă ce se înmoaie. Se scurge apa şi se acoperă arpagicul cu o jumătate litru de ulei de măsline. Se freacă pînă se obţine un piureu, din care se ia cîte o lingură dimineaţa şi seara, înainte de masă.

ASTM (la copii)

a) se înmoaie frunze de Podbal (Tussilago farfara) uscate într-o jumătate de litru de rachiu, după care se aplică pe pieptul copilului.

b) se fierb flori uscate de Podbal (Tussilago farfara) - o linguriţă de flori la doi litri apă - şi se spală copilul cu această apă. După baie copilul se unge cu un amestec format dintr-o linguriţă cu miere şi un pahar cu ţuică.

c) se ţin timp de o noapte patruzeci de frunze uscate de Podbal (Tussilago faffara), într-o jumătate de litru de ţuică. Seara, la culcare, se pun aceste frunze pe pieptul copilului (numărul acestora variază în funcţie de suprafaţa ce trebuie acoperită), pînă la terminarea frunzelor.

d) se ţin timp de o noapte patruzeci de frunze uscate de Podbal (Tussilago farfara), într-o jumătate de litru de ţuică. După aceasta, seara la culcare, tratamentul se face în felul următor e) se pune, în prima seară, o frunză pe pieptul copilului, iar în seara următoare o frunză între omoplaţi. Se continuă în felul acesta pînă la terminarea frunzelor.

ASTM (stadiu incipient)

Se amestecă untură de porc curată cu aspirină pisată. Cu amestecul obţinut se unge pieptul copilului, timp de zece zile consecutiv.

ATONIE MUSCULARĂ (la copii)

Se amestecă 400 g miere cu 20 g sulf. Cu acest amestec se unge şi se masează (de preferinţă de un specialist) tot corpul. După ce va transpira de trei ori copilul va fi schimbat, învelit cu aşternuturi proaspete şi lăsat să doarmă.

BOALA BUERGER (Tromboangeita obliterantă)

Se face o cocă din mălai de mămăligă şi se amestecă cu oţet din vin. Aluatul astfel preparat se aplică pe locurile afectate.

BOALA BUERGER (Tromboangeitâ obliteranta - stadiu incipient)

Se amestecă lut roşu cu oţet din vin, se aşterne amestecul pe o pînză curată cu care se înfăşoară locurile afectate.

BOLI DE INIMĂ (preventiv)

Se bea, de patru ori pe an, un decoct de flori de Păducel alb (Crataegus monogyna).

BRONŞITA

Se fierb 2-3 frunze de Podba/ (Tussilago tartara) în jumătate litru de lapte proaspăt. Se adaugă un vîrf de cuţit de untură proaspătă de porc. Se bea din acest amestec cîte o ceşcuţă de cafea seara, înainte de culcare

BRONŞITĂ (la copii)

Se decojeşte o căpăţînă de ceapă roşie, se scobeşte mijlocul şi se umple cu suc de zahăr candel. Copilul va mînca zilnic o căpăţînă de ceapa astfel preparată, pînă la însănătoşire.

BRONŞITĂ (la copii — stadiu incipient)

Se dă copilului, o singură dată, o linguriţă cu ulei de ricin.

CIROZĂ

Se amestecă puţină făină albă cu lapte uman, din care se ia dimineaţa şi seara cîte o lingură, înainte de masă.

COLECISTITĂ

Să mancati două pere zilnic şi să beti compot de pere sălbatice, fără zahăr

COLITĂ

Se va bea de două ori pe zi zer şi va elimina din alimentaţie mîncărurile grase.

CONSTIPATIE

Se ia, o dată sau de două ori pe zi, cîte o lingură de marmeladă din fructe de Soc negru (Sambucus negra), fără zahăr. La nevoie zahărul poate fi înlocuit cu miere de albine.

DEBILITATE (la copii)

Se fac băi cu apa în care s-a fiert planta Crăşătoare (Portulaca oleracea).

DEBILITATE (la copii pînă la 3 ani)

Se fac, primăvara, zece băi cu apa în care au fiert frunze de nuc.

DIABET

Se bea, în fiecare dimineaţă, cîte o ceaşcă din decoct de Fasole uscată

DIABET (stadiu incipient)

Se bea un decoct din vîrfuri de Mur (Rubus fiu-ticosus).

DIABET (copii)

Se opăresc flori de Dud alb (Morus alba), iar cu apa rezultată se spală copilul bolnav.

DIAREE

Se va bea, de cîteva ori pe zi, ceai de Mentă (Mentha piperita).

DIZENTERIE

Se fierbe, timp de 10—15 minute, înt r -un litru de apă, atît cît se poate lua cu trei degete, planta Scînteiuţă

(Anagallis arvensis). Se va bea timp de două, trei zile cîte o ceaşcă, numai dimineaţa.

DURERI (acute, la umeri)

a) se amestecă două pacheţele de tămaie pulbere cu 50 g oţet de mere. Se îmbibă o bucată de stofă de lană cu acest amestec şi se aplică pe locul bolnav. Procedura se repetă timp de trei seri la rînd

b) se îmbibă o bucată de stofă din lină cu benzină şi se aplică peste locul bolnav. Peste ea se fixează o farfuriuţă de cupru încinsă, atît cit poate fi suportat. Procedura se repetă timp de trei seri la rînd.

DURERI DE CAP

a) se amestecă o linguriţă de zahăr într-un pahar cu apă şi se bea seara înainte de culcare.

b) se spală capul cu apa în care a fiert Pătrunjel sălbatic (Pimpinella saxifraga).

DURERI DE CAP (cronice)

Se fierbe, într-o cantitate mai mare de apă, Cimbru (Thymus vulgcris). Seara, înainte de culcare, se ţine scufundat capul în această apă, timp de 10-15 minute. După aceasta apa se toarnă peste tot corpul.

DURERI DE CAP Şl SOMN AGITAT

Se fierb în 2-3 litri de apă 1-2 frunze de Alos (Aloe arborescens). Lichidul obţinut se toarnă, timp de cîteva seri consecutiv, pe cap şi pe corp.

DURERI DE CAP PERSISTENTE (la copii)

Se ia o chită mare de Siminoc (Helichrysum are-narium), se pune într-un săculeţ de pînză curată, din care se face o pernuţă. După ce bolnavul va dormi o noapte cu capul pe ea, se va scoate chita, se va fierbe, iar apa se va turna pe capul copilului.

DURERI DE FIERE (însoţite de senzaţia de şi stare de voma)

Se dizolvă în sucul de la o jumătate de lămîie o linguriţă de bicarbonat de sodiu şi se bea.

DURERI DE MIJLOC

Se pisează mărunt o ţiglă turcească veche şi se dă prin sită. Se amestecă această pulbere cu trei albuşuri de ou, bătute bine, cu o cană de ceai cu rachiu da struguri. Se îmbibă cu acest amestec o panză de in şi se înfăşoară cu ea mijlocul bolnav, pe timpul nopţii.

DURERI DE PICIOARE

Se fierbe într-un vas mare cu apă o chită de Trifoi pestriţ cu patru foi (Trifolium repens) după ce apa s-a răcit se strecoară şi se adaugă o lingură de gaz. Cu acest lichid se fac băi de picioare timp de 3-4 seri la rînd.

DURERI DE PIEPT

Se pregăteşte o compresă din cocă de paine cu drojdie de casă, în care se amestecă 100 g oţet, 100g ulei, 100g vin. Compresa se aplică pe locul dureros.

DURERI DE SPATE

Se unge spatele bolnav cu miere de albine, apoi se masează energic, pana la resorbţia mierii. Procedura se repetă în ziua următoare, pînă la dispariţia durerii.

DURERI DE SPATE Şl DE OMOPLAŢI

Sa ia o piele de iepure, proaspăt jupuită, se unge cu ulei şi se presară cu boia de ardei. Se înfăşoară cu ea spatele bolnavului pe timpul unei nopţi

Tratamentele mele

Cearcăne negre în jurul ochilor, vedere tulbure

“Cine are negru în jurul ochilor sau vede ca prin ceaţă să ia suc de rută de grădină se de două ori mai multă miere curata şi fiartă şi să amestece şi ceva vin limpede, să pună o felie de pâine de grâu înăuntru şi să lege cu o cârpă (de in) felia la ochi în timpul noptii.”

Tratamentele mele

Ochi înlăcrimaţi

“Cine are ochii prea umezi (cu lichid) să ia rută de grădină şi de două ori mai multă salvie şi de două ori mai mult asmătui decât salvie şi să pulverizeze astea toate într-un mojar ca să iasa un suc (sau cu maşina). Şi aceste plante zdrobite să se înmoaie în alb de ou şi seara când se duce la culcare să se pună pe frunte şi la tâmple şi asta va scoate sucurile rele afara aşa de bine cum cineva ar suge sucul la o fructă.”

Tratamentele mele

Depresiuni, melancolie. Boli de stomac

“Creşte mai mult din verdele puternic al pământului decât din căldura lui. Are căldură amestecată în ea, însă mai multă căldură. Are putere mari de umezeală şi este bună împotriva la amărăciunea care creşte în om atunci când îi lipsesc sucurile necesare. Este mai bună proaspătă decât uscată. Când este mâncata ea răceşte sângele prea înfierbîntat. Căci căldura ei micşoreaza căldura şi frigul inversate ale melancolei. La omul melancolic care o mănâncă după alta mâncare îi va ajuta. Dar şi la omul care are dureri la stomac după ce a mâncat ceva îi va ajuta.”

Tratamentele mele

Greutăţi cu urinatul din cauza la pietre la vezica sau la rinichi

“Şi cine nu poate să urineze din cauză ca are piatră să stoarcă vetricea şi să-i strecoare zeama printr-o pânză şi să adauge ceva vin şi să bea asta des şi atunci urina va putea fi lăsată afară.”

Tratamentele mele

Boli de piele

„este cald şi moderat. Cine are carnea rea şi plina de crăpături să mănânce des cimbrişor de câmp în carne sau griş şi carnea lui se va curăţa din interior. Însă cine are crăpături mici, să zdrobească cimbrişor de câmp cu grăsime proaspătă (de porc) şi din asta să facă o crema cu care să se ungă. Şi când creierul este gol şi bolnav să facă biscuiţi cu praf de cimbrişor de câmp şi să-i mănânce des şi creierul lui se va simţii mai bine .”

Tratamentele mele

Constipaţie, gastrită, ulcer de stomac

„Izma să se mănâce crudă sau la carne şi peşte şi când cineva are stomacul rece şi nu poate digera mâncarea, aceluia îi încălzeşte stomacul şi contribuie la un scaun bun”

Tratamentele mele

Gută de alcoolici

“Şi cine are carne moale din cauza la guta cauzată de băuturi alcoolice să ia ptrunjel şi de patru ori mai multă ruţă de grădină pe care să le prăjească în ulei de măsline şi dacă nu nu are ulei de măsline atunci să ea seu de ţap şi aceste ierburi calde să le pună la locul cu durerea şi să le lege cu o cârpă şi îi va merge mai bine”

Tratamentele mele

Reumatism, sângerare din nas.

“Mărarul este uscat şi cald. Oricum se mănânca, el va face omul trist. Crud nu este deloc bun de mâncat căci are mai multă umezeala în el din pământ şi câteodată primeşte din pământ o umezeală care dăunează la om… Când este însă fiert reduce reumatismul şi aşa devine un pic folositor. Cui îi curge sânge din nas să ia marar şi de două ori mai multă coada soricelului – verzi şi nu uscate – şi să le pună pe frunte, la tâmple şi la piept. Trebuie să fie verzi căci forţa lor provin din verde. Iarna însă fă praf din aceste plante uscate, stropeştele cu ceva vin şi pune-le într-un săculeţ pe care îl pui pe piept, la frunte şi la tâmple ca şi mai înainte.”

Dureri de inimă, boli de inimă, infarct

Băutură de fenicul

„Să se ia lemn dulce şi de cinci ori mai mult fenicul şi tot aşa de mult zahăr ca şi lemn dulce şi în plus şi ceva miere şi din astea să se facă o băutură. Să se bea înainte şi după masă pentru dureri la inima”

eţeta: 50 g seminţe de fenicul, 10g lemn dulce, 20g zahăr, 25 miere curăţită de spumă (se fierbe într-un vas cu apă fierbinte şi se aruncă spuma), 500 ml apa (dacă se poate însorită 1-2 ore la soarele de prânz) . Se fierbe totul cinci minute după care se pune în sticle curate şi sterilizate în prealabil cu ceva alcool (vodcă, ţuică). Băutura de fenicul neutralizează sucurile rele din trup care crează boli de inimă. Dr. Strehlow : indicaţie la boli de inimă, dureri de inimă, cură după infarct

Tratamentele mele

Boli rele, secreţii, inecţii, cancer

„Urzica este în felul ei foarte caldă. Ea nu este în nici un caz crudă bună de mâncat, când însă ea iese primăvara din pământ este bună de mâncat fiartă căci curăţa stomacul şi intestinele şi le elimină secreţiile rele. Orice tip de urzică face asta. Când secreţiil rele din om care sunt otrăvitoare se înmulţesc atunci bolnavul să ia sucul de la urzica cu cel de la lumânărică în aceeaşi cantitate şi frunze de nuc sau scoarţăde nuc de două ori mai mult decât cele două şi ceva oţet şi miere şi săle fiarbă intr-o oală. Să arunce spuma care se ridică şi după ce a dat în clocot să o ia de pe foc şi să bea băutura asta cu măsură pe stomacul gol ( înainte de mese) timp de 15 zile iar după mese un pic mai mult şi viermii (micronbii) din el vor muri.”

Tratamentele mele

Vise urâte. Menstruaţie puternică

„Cine are vise rele să poarte vindecea la el ci când doarme. Femeia care are menstruaţie prea puternica şi neregulată să pună veindeceaua în vin aşa încât să ia gustul ei şi să-l bea des şi atunci ea va fi vindecată”

Tratamentele mele

Boli de stomac şi intestine

„Suculenţa pelinului negru este foarte folositoare. Aceluia care îl găteste şi îl pune în mâncare îi încălzeşte stomacul rece şi îşi vindeca maruntaiele.”

Tratamentele mele

Oameni graşi cu respiraţia greoaie. Pentru slăbire

„ Menta de baltă este caldă însă totusi are ceva frig în ea şi poate să fie mâncată cu măsură şi atunci ea foloseşte omului şi nu îi dăunează mult. Când stomacul este greoi din cauza la mâncare şi băutură şiomul începe să transpire din cauza asta să mănânce des menta de balta cruda sau gătită cu carne sau în supe sau fă ca şi mâncarea de urzici şi transpiraţia se va duce căci ea măruntaiele calde şi grase şi grăsimea lui va fi răcorită şi transpiraţia va fi diminuată. Cine scoate aburi (secreţie) din cauza plămânilor acela scuipa secreţie şi tuseşte la cea mai mică miscare. Cine scoate aburi de la mâncare şi băutură acela numai suflă greu şi nu aruncă secreţie. Şi aşa se poate deosebi când se poate da menta de baltă.”

“ folosita cu masură, ca şi sarea …menta creaţă dă la mâncare un gust bun. Mâncată aşa (ca condiment), ea încălzeşte stomacul şi ajuta la o digestie bună” (PL 1161 D). Menta de baltă ajuta deci la slăbit pentru oamenii graşi .

 Tratamentele mele

Inflamaţia pleurei. Boli de stomac şi de ochi.Muribunzi. Inflamaţia pleurei

„are o caldură moderată şi ceva uscată şi amesetcul acesta este curat şi conţine prospeţime. Şi pentru un om sănătos este bun de mâncat căci micşorează putrezicunea din corp şi sporeşte sângele bun şi face la om o minte limpede. La bolnavii care aproape au murit chiar le dă putere şi el nu va lasă nimic în om să nu fie digerat, ci va ajuta la digestie bună. Şi la un om care are multă secreţie în corp bertramul i-o vaelimina. Mâncat des el va elimina şi inflamatia pielii de la plămâni (pleurei) şi va face ochii curaţi. Oricum el este mâncat, crud sau uscat, sau în mâncare, el este bun pentru cel bolnav cât şie pentru cel sănătos. Când un om îl mănâncă des îi scoate boala din el şi îl împiedică să se îmbolnăvească. “

Inima batrână, inimă slăbită, anemie

Băutura de galangal cu ţelina, maghiran, piper alb şi miere

”cine suferă în piept, la inimă şi splină şi cine are stomacul rece din cauza secreţiilor rele să ia galanga şi de două ori mai mult maghiran şi să adauge tot aşa de multe seminţe de ţelină şi ceva piper alb. Şi amestecul asta se se facă praf şi să se adauge la o miere care a fost fiartă şi careia i s-a scos mai înainte spuma. Asta să se fiarbă la foc mic şi încet şi nu abrupt. Să mănânce asta des şi să bea şi vin uşor, curat şi bun ”

Reţeta : 6g de praf de galangal, 12 g praf de maghiran, 12 g praf de seminţe de telina, 4 g piper alb, 100g miere fiartă (mierea se fierbe cu tot cu borcan într-un vas cu apă şi spuma se arunca). Se pun prafurile în miere şi se amestecă. Mierea se pune cu borcan cu tot într-un vas la foc în care este apa. Vasul cu borcanul cu miere se pune la foc încet. Se amestecă bine mierea în timp ce este încălzită aşa şi se obţine un fel de cremă care se mănâncă astfel: se pune câte o linguriţă în ceva vin călduţ. Se ia timp de mai multe saptămâni după fiecare masă.

Dureri de cap, dureri în piept, dureri la burtă, dureri menstruale,
leşin din cauza durerilor.

Praf de limba cerbului

Năvalnic, limba cerbului, limba vecinii ( Hirschzunge / Phyllitis scolopendrium)

„Usucă frunzele de limba cerbului la soare sau pe o cărămidă caldă, fă-le praf şi praful ăsta linge-l din palmă  pe stomacul gol şi după masă şi îţi va lua durerea din cap şi din piept şi alte dureri din corp. Cine îşi pierde puterile dintr-o dată (leşin) din cauza unei dureri mari să bea praful asta în ceva vin cald şi îi va merge mai bine”

Reţeta 1 : 1 vârf de cuţit de praf de limba cerbului uscată se linge din palma. (Trebuie facut exact aşa !)

Reţeta 2: 1-2 vârfuri de cuţit se pun într-un păhărel de vin cald

Dureri de inimă, boli de inimă, infarct

Băutură de fenicul

„Să se ia lemn dulce şi de cinci ori mai mult fenicul şi tot aşa de mult zahăr ca şi lemn dulce şi în plus şi ceva miere şi din astea să se facă o băutură. Să se bea înainte şi după masă pentru dureri la inima”

eţeta: 50 g seminţe de fenicul, 10g lemn dulce, 20g zahăr, 25 miere curăţită de spumă (se fierbe într-un vas cu apă fierbinte şi se aruncă spuma), 500 ml apa (dacă se poate însorită 1-2 ore la soarele de prânz) . Se fierbe totul cinci minute după care se pune în sticle curate şi sterilizate în prealabil cu ceva alcool (vodcă, ţuică). Băutura de fenicul neutralizează sucurile rele din trup care crează boli de inimă. Dr. Strehlow : indicaţie la boli de inimă, dureri de inimă, cură după infarct